Variabilitatea temperaturii face pădurile mai rezistente la schimbările climatice

Înțelegerea modului în care pădurile răspund la schimbările climatice este esențială pentru planificarea managementului forestier eficient și a politicii climatice.

Un nou studiu evidențiază regiunile sensibile în care pădurile pot fi cel mai expuse riscului pe măsură ce planeta se încălzește și temperaturile devin mai extreme. Acest studiu poate ajuta la stabilirea priorităților de conservare și sprijinirea eforturilor de adaptare a pădurilor.

• Pentru prima oară în ultimii 130 de ani, Muntele Fuji nu are zăpadă
• Consumul de alcool la animale ar fi mai frecvent decât s-a crezut până acum

Lucrarea publicată în Environmental Research: Ecology a evaluat efectele variabilității climatice trecute și actuale asupra productivității globale a pădurilor.

Sateliții NASA, folosiți pentru a studia pădurile

Autorul principal Winslow Hansen, ecologist forestier la Cary Institute of Ecosystem Studies, spune că „modelele climatice globale devin din ce în ce mai variabile”. „Asta înseamnă mai multe extreme, care amenință sănătatea și productivitatea pădurilor. Sunt pădurile care au experimentat condiții mai variabile în trecut mai bine pregătite pentru a tolera climatul variabil în viitor?”, a adăugat Hansen.

Echipa a analizat înregistrările climatice globale pentru două perioade de studiu de 20 de ani, 1950-1969 și 2000-2019, pentru a identifica tendințele regionale ale variabilității climatice. Înregistrările au inclus temperaturile medii, minime și maxime lunare, precipitațiile și deficitul mediu de presiune a vaporilor (o măsură a cât de uscat este aerul).

Pentru a evalua productivitatea pădurilor moderne, cercetătorii au folosit date despre vegetația globală detectate de sateliții MODIS ai NASA. Sateliții MODIS „Aqua” și „Terra” produc o hartă globală a vegetației la fiecare opt zile.

Variabilitatea temperaturilor face pădurile mai rezistente

Prin combinarea datelor climatice cu înregistrările satelitare ale pădurilor, cercetătorii au reușit să evalueze modul în care variabilitatea climei din trecut și prezent modelează productivitatea actuală a pădurilor. Ei au descoperit că regiunile în care temperatura a fost mai variabilă în trecut continuă să experimenteze mai multă variabilitate a temperaturii astăzi. Pădurile din aceste regiuni tind să tolereze mai bine această variabilitate în creștere.

Analiza a evidențiat, de asemenea, o serie de zone împădurite cu un risc mai mare. Acestea includ pădurile boreale din estul Americii de Nord, pădurile temperate din centrul de sud și sud-estul Statelor Unite, pădurile temperate din Asia și pădurile tropicale din sudul Amazonului.

„Pe măsură ce condițiile climatice devin din ce în ce mai variabile, există o nevoie esențială de a identifica unde și cum se schimbă pădurile. Analiza noastră oferă un cadru pentru a îmbunătăți această înțelegere la scară globală – ajutând la îmbunătățirea politicilor de conservare direcționate care protejează pădurile, locuitorii acestora și serviciile esențiale pe care le oferă”, a conchis Hansen, citat de EurekAlert.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când și cum au apărut primele păduri de pe Pământ?

Pădurile de mangrove, unele dintre cele mai importante ecosisteme ale lumii, afectate de schimbările climatice

„Opere antice de artă” care arată oameni și animale dispărute la sfârșitul ultimei ere glaciare, descoperite în jungla amazoniană

Carbonul și schimbările climatice într-o lume străveche a ghețarilor. Cum au afectat Pământul?